Vino iubitule, haidem sa iesim pe camp, sa manem noaptea in sate!Dis de dimineata ne vom duce la vii, sa* vedem daca a inmugurit via si daca au inflorit rodiile.
Acolo iti voi da dragostea mea.
cint.cantarilor 7:11, 12.
Ca un mar intre copacii padurii, asa este preaiubitul meu , intre tineri.
Cu asa drag stau la umbra lui, si rodul* lui este dulce pentru cerul gurii mele.
cant.cantarilor 2:3.
3 comentarii:
Robert si Mari, va doresc vesnicia clipelor acestea. Va iubesc !
Ce dor imi e de nunta noastră! :)...În curând o să postez pe blogul meu ceva despre nuntă...nunta veşniciei...
Până atunci, vă bucur inima cu următoarele versuri, foarte dragi nouă încă din perioda în care ne curtam :)
,,Când se lasă înserarea
şi Te-aştept să vii,
revederea Ta îmi umple
zările pustii.
Ce plăcut mă iei de mână
şi mă ţii aşa,
liniştind învolburarea
din fiinţa mea.
Mângâierile din glasul
gurii Tale-mi sunt,
liniştea şi-mbărbătarea
pentru drumul sfânt.
Bucuria mea se face
lacrimă şi vis,
lângă Tine văd tot largul
cerului deschis.
Când Îţi sorb din ochi seninul,
ochii mei lucesc
şi n-am decât două şoapte:
Te iubesc, iubesc...
Vino dulce pe cărarea
care duce Sus,
casa noastră cea de aur
are steagul pus!..."( Traian Dorz )PS. Ultima strofă am avut-o scrisă pe invitaţia de nuntă.
Mii de multumiri! E o poezie superba! Felicitari draga mea.
Trimiteți un comentariu